Afecțiunile genunchiului – simptome, diagnostic și tratament
Genunchiul este articulația cel mai frecvent implicată în consultul ortopedic — la sportivi și la persoane cu activitate zilnică obișnuită. Durerea poate apărea brusc, după un traumatism, sau progresiv, prin uzură articulară. Pagina aceasta adună afecțiunile frecvente, modul în care se stabilește diagnosticul și opțiunile de tratament.

Structurile articulației genunchiului
Genunchiul este format din femur, tibie și rotulă, stabilizat de patru ligamente principale și de două meniscuri cu rol de amortizor. Complexitatea anatomică explică varietatea afecțiunilor posibile — de la leziuni acute ligamentare sau meniscale, la patologie degenerativă instalată în timp.
Ligamentul încrucișat anterior (LIA)
Controlează stabilitatea anterioară și rotațională. Cel mai frecvent ligament lezat în sport, prin pivotare sau aterizare greșită.
Ligamentul încrucișat posterior (LIP)
Controlează stabilitatea posterioară a tibiei față de femur. Se lezează mai rar, tipic prin impact direct pe tibia flectată.
Ligamentele colaterale (LCI și LCE)
Asigură stabilitatea medială și laterală. Leziunea colateralului intern apare la solicitare în valgus, frecvent asociată cu meniscul medial.
Meniscul intern și extern
Două structuri fibrocartilaginoase în formă de semilună care amortizează și distribuie presiunea articulară pe suprafața tibială.
Cartilajul articular
Acoperă suprafețele femurale, tibiale și rotuliene. Nu are vascularizație proprie, ceea ce limitează capacitatea de vindecare spontană.
Rotula și aparatul extensor
Rotula transmite forța cvadricepsului către tibie prin tendonul rotulian și protejează partea anterioară a articulației.
Afecțiuni frecvente ale genunchiului
Fiecare afecțiune are un mecanism specific, o prezentare clinică distinctă și un plan terapeutic adaptat. Alege afecțiunea care se apropie de simptomele tale pentru detalii.
Gonartroza
Uzura progresivă a cartilajului articular, cu durere la mers, rigiditate matinală și limitarea treptată a activității. Apare frecvent după 50 de ani, dar poate debuta mai devreme în context posttraumatic.
Citește mai mult →Leziuni de menisc
Meniscul poate fi rupt printr-un traumatism de torsiune sau printr-o mișcare banală, la persoanele cu menisc degenerativ. Durere localizată pe marginea articulară, senzație de blocaj, tumefacție.
Citește mai mult →Ruptura de ligament încrucișat anterior
Mecanismul tipic este pivotarea sau aterizarea greșită, cu pocnet audibil și tumefacție rapidă. Instabilitatea care urmează limitează activitatea sportivă.
Citește mai mult →Leziuni de cartilaj
Cartilajul poate fi afectat prin traumatism direct, prin leziuni asociate sau prin uzură. Lipsa vascularizației limitează capacitatea de vindecare spontană.
Citește mai mult →Condromalacia rotuliană
Înmuierea și degradarea cartilajului de pe fața posterioară a rotulei. Durere anterioară difuză, accentuată la coborâtul scărilor și după perioade lungi de stat cu genunchiul îndoit. Apare tipic la adulți tineri activi.
Citește mai mult →Luxația de rotulă
Deplasarea rotulei în afara șanțului femural, de obicei spre exterior, cu durere intensă și tumefacție rapidă. Când episoadele se repetă, la bază stau factori anatomici predispozanți, iar reaxarea aparatului extensor devine o opțiune de discutat.
Citește mai mult →Tendinopatia rotuliană
Durere anterioară, sub rotulă, frecventă la sportivii care practică volei, baschet sau atletism. Se agravează la efort și la coborâtul scărilor.
Citește mai mult →Chistul Baker
Acumulare de lichid sinovial în bursa poplitee, vizibilă ca tumefacție în spatele genunchiului. Apare de obicei secundar unei afecțiuni intraarticulare, iar tratamentul vizează cauza.
Citește mai mult →Bursita genunchiului
Inflamația uneia dintre bursele periarticulare — cel mai des cea prerotuliană, la persoanele care lucrează în genunchi. Tumefacție localizată, durere la sprijin direct și, uneori, roșeață care ridică suspiciunea de infecție.
Citește mai mult →Nu știi de la ce structură pornește durerea? Localizarea — anterioară, medială, laterală sau posterioară — restrânge lista de cauze posibile înainte de consultație.
Cum se stabilește diagnosticul
Diagnosticul ortopedic al genunchiului se sprijină pe trei etape complementare. Investigațiile imagistice sunt solicitate selectiv, în funcție de suspiciunea clinică, nu de rutină.
- 01
Istoric și simptome
Consultul începe cu analiza detaliată a simptomelor:
- modul de apariție al durerii — brusc sau progresiv
- antecedente traumatice și mecanismul de producere
- prezența tumefacției, a blocajului articular sau a senzației de instabilitate
- tratamente urmate anterior și răspunsul la ele
Aceste informații orientează examenul clinic și reduc nevoia de investigații suplimentare. - 02
Examen clinic
Se evaluează sistematic:
- mobilitatea articulară activă și pasivă
- stabilitatea ligamentară prin teste specifice — Lachman, pivot-shift, stres în valgus și varus
- aliniamentul membrului inferior
- prezența lichidului intraarticular
- localizarea durerii prin palpare și manevre de provocare
- 03
Investigații imagistice
- Radiografia — spațiul articular și modificările osoase
- RMN-ul — meniscul, ligamentele și cartilajul
- Ecografia musculoscheletală — structurile periarticulare, tendoanele și colecțiile lichidiene; se efectuează într-un serviciu de imagistică, pe baza recomandării
Investigația se alege în funcție de suspiciunea clinică. Nu orice durere de genunchi necesită RMN.

Ce urmează la evaluarea ortopedică a genunchiului
Consultația cuprinde anamneza detaliată, examenul clinic complet cu teste specifice pentru ligamente, menisc și rotulă, apoi recomandarea de investigații — selectivă, nu de rutină. La final se discută diagnosticul de lucru și opțiunile de tratament pentru situația concretă.
Opțiuni de tratament
Tratamentul se individualizează în funcție de diagnostic, severitate, vârstă, nivel de activitate și obiectivele funcționale. În majoritatea afecțiunilor de genunchi se începe conservator.
Tratament conservator
Repaus relativ, medicație antiinflamatoare, ortezare funcțională și modificarea temporară a activităților. Kinetoterapia și fizioterapia au rol central în recuperarea funcțională și în prevenirea recidivelor.
Vezi opțiunile conservatoareInfiltrații articulare
Infiltrațiile intraarticulare la genunchi sunt indicate în situații clinice specifice, mai ales în gonartroză și în sinovite. Se efectuează ghidat ecografic și se integrează într-un plan terapeutic complet.
Vezi infiltrațiileTratament chirurgical
Se discută când tratamentul conservator nu controlează simptomele sau când există leziuni structurale ce necesită reparare. Intervențiile efectuate la genunchi: artroscopia, ligamentoplastia ligamentului încrucișat anterior, reaxarea aparatului extensor și proteza de genunchi.
Vezi chirurgia ortopedicăTipuri de infiltrație folosite la genunchi
Cele trei substanțe au mecanisme și indicații diferite. Alegerea depinde de diagnostic, de stadiul afecțiunii și de tratamentele urmate anterior.
Corticosteroizi
Control al inflamației articulare, cu efect care se instalează rapid. Se folosește într-un număr limitat de administrări pe an.
Detalii →Acid hialuronic
Îmbunătățește lubrifierea și amortizarea articulară. Indicat în gonartroză, în special la pacienții care nu tolerează antiinflamatoarele.
Detalii →PRP
Plasmă bogată în trombocite, obținută din sângele propriu al pacientului. Indicată în gonartroză ușoară–moderată și în anumite tendinopatii.
Detalii →Niciuna dintre aceste opțiuni nu se potrivește oricărei dureri de genunchi. Alegerea se face după stabilirea diagnosticului, iar în unele situații se combină — de exemplu kinetoterapie împreună cu o infiltrație.
Genunchiul te limitează de mai bine de două-trei săptămâni?
La consultație se stabilește ce structură este afectată și ce opțiuni de tratament există în situația ta concretă. Consultații CNAS și private, la Policlinica Titan.
Sau sună la 0764 652 686 · Scrie pe WhatsApp →
Recuperarea face parte din tratament
Indiferent dacă tratamentul a fost conservator, o infiltrație sau o intervenție chirurgicală, programul de recuperare este partea care transformă rezultatul anatomic în funcție. Kinetoterapia se adaptează tipului de tratament și nivelului de activitate — de la exerciții de tonifiere a cvadricepsului până la revenirea la sport.
După tratament conservator
Program de tonifiere a cvadricepsului și de recâștigare a mobilității, început imediat ce durerea permite. Durata se măsoară în săptămâni.
După infiltrație
Repaus relativ scurt, apoi reluarea progresivă a activității. Infiltrația controlează simptomul; exercițiul menține rezultatul.
După intervenție chirurgicală
Traseul diferă mult: artroscopia pentru o leziune de menisc, ligamentoplastia LIA și proteza de genunchi au etape distincte, discutate individual înainte de intervenție.
Recuperarea începe înainte de intervenție. Tonusul cvadricepsului și mobilitatea de dinainte de operație influențează direct traseul de după.
Când este necesar consultul ortopedic
Nu orice durere de genunchi necesită prezentare imediată. Există însă situații în care amânarea evaluării poate agrava leziunea.
Situații care cer evaluare imediată
- traumatism recent cu instabilitate sau blocaj complet
- imposibilitatea sprijinului pe membrul afectat
- tumefacție masivă instalată în câteva ore după traumatism
- deformare vizibilă a genunchiului după accident
- durere nocturnă intensă, fără cauză aparentă
Situații care cer o programare
- durerea persistă mai mult de 2–3 săptămâni
- genunchiul se umflă frecvent după efort
- pocnituri sau senzație de instabilitate la mers
- limitarea mișcării sau dificultăți la urcatul scărilor
- durerea limitează activitatea sportivă sau profesională
Articole despre genunchi
Informații detaliate despre afecțiunile, simptomele și opțiunile de tratament ale genunchiului, scrise pentru pacienți.

Gonartroza – cauze, simptome și tratament (4 grade)
Uzura progresivă a cartilajului articular: stadii, simptome per grad și opțiunile terapeutice.
Citește →
Leziuni de menisc – tipuri, diagnostic și tratament
Diferența dintre ruptura traumatică și cea degenerativă, artroscopia și recuperarea.
Citește →
Leziuni de cartilaj la genunchi
Ce sunt leziunile condrale, cum se clasifică și ce opțiuni terapeutice există.
Citește →
Tendinopatia rotuliană – genunchiul săritorului
Durerea de sub rotulă la sportivi: de ce apare, cum se pune diagnosticul și programul de încărcare.
Citește →
Chistul Baker – cauze, simptome și tratament
De ce apare umflătura în spatele genunchiului și cum se tratează cauza de bază.
Citește →
Ruptura de ligament încrucișat anterior
Pocnetul, umflarea din prima zi și genunchiul care cedează: diagnostic și opțiuni de tratament.
Citește →
Condromalacia rotuliană
Înmuierea cartilajului rotulian: de ce apare și ce rol au kinetoterapia și tratamentul conservator.
Citește →
Luxația de rotulă – instabilitate rotuliană
Factori predispozanți, episoade acute și tratamentul instabilității recurente.
Citește →
Bursita genunchiului – tipuri, simptome și tratament
Inflamația burselor periarticulare: localizări frecvente și cum se diferențiază.
Citește →Întrebări frecvente
Durerea de genunchi înseamnă mereu artroză?
Nu. Durerea de genunchi poate fi cauzată de leziuni de menisc, rupturi ligamentare, tendinopatii, instabilitate rotuliană sau inflamație articulară — independent de prezența artrozei. Examenul clinic este cel care orientează diagnosticul, iar tratamentul diferă semnificativ în funcție de cauză.
Am nevoie întotdeauna de RMN?
Nu. RMN-ul este indicat selectiv, în funcție de examenul clinic și de suspiciunea diagnostică. În gonartroză radiografia poate fi suficientă; în suspiciunea de leziune ligamentară sau meniscală, RMN-ul aduce informații pe care radiografia nu le poate oferi.
Când se discută operația la genunchi?
Intervenția chirurgicală intră în discuție când leziunile structurale nu pot fi tratate conservator sau când simptomele persistă după un tratament corect urmat. Ruptura completă de ligament încrucișat anterior la o persoană activă, leziunile de menisc cu blocaj articular și gonartroza avansată cu afectarea calității vieții sunt situațiile tipice.
Cât durează recuperarea după o operație la genunchi?
Depinde de intervenție. Artroscopia pentru o leziune de menisc permite reluarea mersului în 1–2 zile și a activității obișnuite în 4–6 săptămâni. Ligamentoplastia de LIA necesită în general 6–9 luni până la sportul de contact. Proteza de genunchi are un traseu de aproximativ 3 luni până la recuperarea funcțională. Intervalele sunt orientative și se discută individual.
Infiltrațiile cu acid hialuronic sau PRP ajută?
Studiile clinice descriu reducerea durerii și îmbunătățirea mobilității pe termen mediu în gonartroza ușoară și moderată. Rezultatul depinde de corectitudinea indicației, de stadiul bolii și de tehnica de administrare. În formele avansate nu înlocuiesc opțiunea chirurgicală.
Sportul agravează problemele de genunchi?
Nu neapărat. Activitatea fizică adaptată — înot, ciclism, exerciții de tonifiere a cvadricepsului — este recomandată și în gonartroză. Sporturile cu impact ridicat pot agrava simptomele în fazele acute. Recomandarea de activitate se face în funcție de diagnostic și de stadiu.
Genunchiul care trosnește este un semn de boală?
Nu întotdeauna. Trosnitul articular fără durere și fără limitarea mișcării este de obicei benign. Dacă apare împreună cu durere, blocaj sau instabilitate, este util un consult ortopedic.