Recuperarea ortopedică: cum se organizează un program
Recuperarea urmează aceleași etape, indiferent dacă vine după un tratament conservator, după o infiltrație ecoghidată sau după o intervenție. Ce se schimbă sunt punctul de plecare, ritmul și momentul la care se trece mai departe.
De unde pornește recuperarea
Programul se construiește pe ce s-a întâmplat înainte de el. Punctul de plecare stabilește ce mișcări sunt permise de la început, cât sprijin se poate lua pe membru și cât de repede se progresează.
După un tratament conservator
Aici recuperarea nu vine după tratament, ci este tratamentul. Nu există restricții impuse de o vindecare tisulară în curs, iar limita o dă simptomul: se progresează atât cât permite răspunsul articulației sau al tendonului.
Vezi pagina →După o infiltrație ecoghidată
Infiltrația reduce durerea și inflamația, iar intervalul câștigat este momentul în care exercițiile devin posibile. Primele zile după procedură sunt de menajare, apoi programul se reia și se progresează, ca să nu se piardă efectul obținut.
Vezi pagina →După o intervenție chirurgicală
Fiecare intervenție are propriul protocol, cu mișcări permise și interzise în primele săptămâni și cu un anumit sprijin admis pe membru. Protocolul îl primești odată cu indicația, iar detaliile sunt pe pagina dedicată.
Vezi pagina →La consultație se stabilesc diagnosticul, indicația, obiectivele și limitele de siguranță ale programului, iar la controale se verifică evoluția și se trece la etapa următoare. Programul propriu-zis se desfășoară cu un kinetoterapeut cu experiență în patologia aparatului locomotor.
Cele patru etape ale recuperării
Etapele se succedă în aceeași ordine, oricare ar fi punctul de plecare. Trecerea de la una la alta se face pe criterii — ce mișcare ai recâștigat, cât poți încărca, cum arată durerea a doua zi — nu la o dată fixată dinainte.
- 01
Protecție și controlul simptomelor
Prima etapă limitează umflarea și durerea și protejează structura care se vindecă. Se lucrează cu contracții musculare fără mișcarea articulației, cu mobilizarea articulațiilor vecine și cu mersul asistat, atunci când sprijinul este limitat.
Scopul nu este progresul, ci evitarea pierderilor: umflarea prelungită și repausul complet duc la redoare și la scăderea rapidă a forței musculare. - 02
Recâștigarea mișcării
Urmează amplitudinea articulară și normalizarea mersului sau a folosirii membrului superior. Se lucrează cu mobilizări active și asistate, iar exercițiile cu sprijin pe membru se introduc treptat, în limitele stabilite.
Exercițiile în apă sunt utile în această etapă, când sprijinul pe membru este încă dureros. După o intervenție, se intră în apă numai după vindecarea completă a plăgii. - 03
Forța și controlul mișcării
Etapa cea mai lungă. Rezistența crește progresiv, se adaugă exercițiile de echilibru și coordonare și, în afectarea tendinoasă, exercițiile excentrice. Se corectează diferențele de forță față de partea sănătoasă.
Aici se abandonează cel mai des programul, fiindcă durerea a scăzut deja. Forța și controlul revin mult mai lent decât simptomele. - 04
Revenirea la activitate
Ultima etapă pregătește gesturile pe care le faci efectiv: activitatea profesională, ridicarea greutăților, urcatul scărilor, alergarea, schimbările de direcție. Revenirea la sport se decide pe criterii funcționale, nu pe timpul scurs.
După încheierea programului rămâne o parte de întreținere, mai ales în artroze, după protezare și la cei cu leziuni repetate.
Cum arată programul în practică
Rezultatul vine din ce se face constant între ședințe, nu doar din ședințele în sine.
Ședințele cu kinetoterapeutul
Acolo se învață execuția corectă, se progresează încărcarea și se corectează compensările. Sunt indispensabile după intervențiile complexe, unde o mișcare făcută greșit poate afecta rezultatul operației.
Exercițiile de acasă
Sunt partea care ocupă cel mai mult timp și de care depinde evoluția. Se fac zilnic sau în ritmul stabilit, cu aceleași mișcări învățate la ședință, fără adăugiri improvizate.
Ritmul și durata
Numărul de ședințe și lungimea programului depind de afecțiune, de vârstă, de nivelul de activitate dinainte și de afecțiunile asociate. Se stabilesc la evaluare și se ajustează pe parcurs, la controale.
Durerea, ca reper
Un disconfort ușor în timpul exercițiilor, care trece la scurt timp după, este de așteptat. Durerea intensă în timpul exercițiului sau durerea care se menține a doua zi arată că încărcarea a fost prea mare și se reduce.
Adăugarea de exerciții găsite în altă parte, creșterea bruscă a încărcării sau reluarea sportului înainte de termen sunt cele mai frecvente cauze ale unui pas înapoi. Dacă un exercițiu produce durere, se discută la ședință sau la control, nu se înlocuiește singur.
Ce urmărește recuperarea, pe articulații
Etapele sunt aceleași, dar musculatura pe care se insistă și mișcarea care se recâștigă prima diferă de la o articulație la alta.
Genunchi
Extensia completă recâștigată devreme, forța cvadricepsului și a musculaturii posterioare a coapsei, controlul genunchiului la sprijin pe un picior.
Afecțiunile genunchiului →Umăr
Mobilizare progresivă în limitele permise, controlul poziției omoplatului și tonifierea coafei rotatorilor înaintea mișcărilor deasupra capului.
Afecțiunile umărului →Șold
Musculatura fesieră care stabilizează bazinul la mers, corectarea șchiopătării rămase din perioada dureroasă și reluarea mersului fără sprijin.
Afecțiunile șoldului →Gleznă și picior
Echilibrul și controlul pe un picior, forța musculaturii care împiedică răsucirea gleznei și exercițiile excentrice pentru tendonul Achile.
Afecțiunile gleznei și piciorului →Cot
Recâștigarea întinderii complete a cotului, exercițiile excentrice pentru tendoanele antebrațului și revenirea treptată la gesturile de prindere și răsucire.
Afecțiunile cotului →Mână și pumn
Mobilitatea degetelor menținută de la început, forța de prindere recâștigată treptat și evitarea aderențelor după intervențiile pe tendoane.
Afecțiunile mâinii →Când se revine la control
Controalele planificate marchează trecerea de la o etapă la alta. În afara lor, câteva situații cer o evaluare mai devreme.
Situații care nu așteaptă controlul programat
- Durere care crește de la o zi la alta, în loc să scadă
- Umflare nouă a articulației sau umflare care reapare după ce dispăruse
- Febră asociată cu durere articulară sau cu o plagă operatorie modificată
- Blocarea articulației sau senzația că cedează la mers
- Amorțeală sau pierdere de forță apărută în timpul programului
- Pocnitură resimțită în timpul unui exercițiu, urmată de durere
Ce se verifică la controlul programat
- Mișcarea recâștigată față de evaluarea anterioară
- Forța musculară comparativ cu partea sănătoasă
- Cum arată mersul sau folosirea membrului superior
- Toleranța la exercițiile din etapa curentă, inclusiv a doua zi
- Ce activități zilnice au devenit posibile
- Dacă orteza mai este necesară și pentru cât timp
Ai terminat tratamentul, dar mișcarea sau forța nu au revenit?
La consultație se evaluează unde te afli acum, ce a rămas de recuperat și ce urmează în etapa următoare, cu obiective concrete și cu un moment stabilit de reevaluare.
Sau sună la 0764 652 686 · Scrie pe WhatsApp →
Întrebări frecvente
Cât durează recuperarea?
Depinde de afecțiune și de punctul de plecare. După o intervenție mică pe mână, revenirea la activitățile ușoare este rapidă; după o reconstrucție ligamentară sau după o protezare, programul se întinde pe luni de zile. Durata se comunică la stabilirea indicației, dar reperul real nu este calendarul, ci criteriile: mișcarea recâștigată, forța comparativ cu partea sănătoasă și toleranța la efortul din etapa curentă.
Pot face exercițiile singur, acasă?
Exercițiile de acasă sunt partea principală a recuperării, dar ele se învață întâi corect. După intervențiile complexe, ședințele ghidate sunt necesare: o mișcare făcută greșit sau prea devreme poate afecta rezultatul operației. În afecțiunile simple, după o evaluare inițială, programul poate fi urmat în mare parte acasă, cu reevaluare la control.
Când pot reveni la sport?
Revenirea la sport se decide pe criterii funcționale, nu după timpul scurs: forța comparabilă cu partea sănătoasă, controlul mișcării la sprijin pe un picior, gesturile specifice sportului executate fără compensare și fără durere a doua zi. Reluarea înainte de îndeplinirea acestor criterii crește riscul de a repeta leziunea. Testarea se face la control, iar revenirea este progresivă: antrenament, apoi joc.
Recuperarea doare?
Un disconfort ușor în timpul exercițiilor, care se liniștește la scurt timp după terminarea lor, este de așteptat și nu înseamnă că se produce un rău. Durerea intensă în timpul exercițiului sau durerea care persistă a doua zi arată că încărcarea a fost prea mare și se reduce. Recuperarea nu se face forțând prin durere.
Se poate face recuperare în apă?
Da, iar apa este utilă mai ales în etapa în care sprijinul pe membru este încă dureros, fiindcă preia o parte din greutatea corporală și permite mișcarea cu solicitare mai mică. După o intervenție chirurgicală, intrarea în apă se face numai după vindecarea completă a plăgii operatorii, la indicația medicului.
Se fac proceduri de fizioterapie sau unde de șoc la cabinet?
Nu. Procedurile cu agenți fizici și terapia cu unde de șoc se efectuează în servicii de recuperare medicală, la recomandare, atunci când sunt utile pentru afecțiunea respectivă. La cabinet se stabilesc diagnosticul, indicația și obiectivele programului, iar rezultatul se reevaluează la control.