Luxația de rotulă – cauze, simptome, diagnostic și tratament
Luxația de rotulă înseamnă ieșirea rotulei din șanțul în care alunecă în mod normal, aproape întotdeauna spre exteriorul genunchiului. Apare la o mișcare de rotație cu piciorul fixat pe sol sau după o lovitură directă, iar la unele persoane se repetă din cauza formei articulației. Chiar și atunci când rotula revine singură la locul ei, episodul poate lăsa în urmă o leziune de cartilaj și un genunchi în care nu mai ai încredere.
Ce este luxația de rotulă
Rotula alunecă într-un șanț de pe femur ori de câte ori genunchiul se îndoaie și se întinde. Luxația este momentul în care iese complet din el.
Rotula este osul rotund din partea din față a genunchiului. Ea culisează într-un șanț situat pe capătul de jos al femurului, numit trohlee femurală, iar pe partea dinăuntru este reținută de o structură ligamentară — ligamentul patelofemural medial. Cvadricepsul trage rotula în sus la fiecare pas; forma șanțului și ligamentul de pe partea internă sunt cele care o împiedică să fugă lateral.
Luxația de rotulă înseamnă ieșirea completă a rotulei din acest șanț, aproape întotdeauna spre partea exterioară a genunchiului. Când deplasarea este parțială și rotula revine imediat singură, se vorbește despre subluxație. Pacienții descriu de obicei momentul ca pe o cedare bruscă, iar mulți spun pur și simplu că le-a sărit rotula din loc.
Faptul că rotula se repoziționează spontan, ceea ce se întâmplă frecvent atunci când genunchiul se întinde, nu anulează consecințele episodului. În momentul ieșirii și în cel al revenirii, fața posterioară a rotulei și marginea exterioară a femurului se lovesc una de alta, iar ligamentul de pe partea internă cedează. De aici vin cele două probleme care rămân după episod: o posibilă leziune a cartilajului și un genunchi mai puțin stabil, care se poate luxa din nou. Când episoadele se repetă, situația poartă numele de instabilitate rotuliană.
Durerea anterioară de genunchi fără episoade de ieșire a rotulei are alte cauze — cea mai frecventă este condromalacia rotuliană
Cum se manifestă
Simptomele apar brusc, în momentul episodului, și se schimbă după ce rotula revine în șanț.
Cedarea bruscă a genunchiului
Genunchiul cedează sau se blochează într-o fracțiune de secundă, de obicei la o schimbare de direcție, la o pivotare sau la aterizare. Mulți pacienți cad în acel moment. Senzația descrisă este de ieșire din loc, nu de durere care crește treptat.
Rotula deplasată vizibil
Când rotula rămâne ieșită, se vede și se palpează pe partea exterioară a genunchiului, iar articulația pare deformată. Genunchiul rămâne prins în semiflexie și nu poate fi întins activ. Este situația în care deplasarea este evidentă chiar și pentru cineva fără pregătire medicală.
Umflarea rapidă
Genunchiul se umflă în primele ore, uneori în primele zeci de minute. O tumefacție care apare atât de repede înseamnă sânge în articulație și indică o leziune structurală, nu o simplă întindere.
Nesiguranța care rămâne după episod
După ce durerea acută se estompează, mulți pacienți evită să îndoaie genunchiul sub încărcare sau să schimbe direcția în mers. Teama că episodul se va repeta este ea însăși un simptom și unul dintre motivele pentru care recuperarea contează la fel de mult ca imobilizarea.
De ce apare
Episodul are aproape întotdeauna două componente: un gest care îl declanșează și o anatomie care îl permite. A doua explică de ce la unele persoane se repetă.
Rotația cu piciorul fixat
Cel mai frecvent mecanism. Piciorul rămâne pe sol, corpul se rotește, iar cvadricepsul trage rotula spre exterior. Apare la sport, la dans, dar și la o alunecare banală pe stradă.
Lovitura directă
Un impact primit pe partea interioară a rotulei o poate împinge afară din șanț. Este mecanismul tipic în sporturile de contact și în căderile cu genunchiul flectat.
Șanțul femural prea plat
Displazia de trohlee înseamnă un șanț puțin adânc, care ghidează slab rotula. Este factorul anatomic cu cea mai mare greutate și explică de ce unele luxații apar la eforturi mici.
Rotula situată prea sus
Când rotula stă mai sus decât normal, situație numită patella alta, intră târziu în șanț pe măsură ce genunchiul se îndoaie și rămâne neghidată exact pe segmentul de mișcare cel mai vulnerabil.
Alinierea aparatului extensor
Un unghi mai deschis între coapsă și gambă, o rotație a femurului sau o tuberozitate tibială poziționată prea lateral trag rotula spre exterior la fiecare contracție a cvadricepsului.
Laxitatea și dezechilibrul muscular
Hiperlaxitatea ligamentară, mai frecventă la femei și la vârste tinere, și un cvadriceps slab pe porțiunea dinspre interior lasă rotula fără frâna care ar trebui să o rețină.
Când e nevoie de consult
Un episod de luxație nu este o entorsă și nu se așteaptă acasă să treacă. Ce se schimbă este locul unde te prezinți.
Situații care cer evaluare imediată
Situațiile de mai jos se prezintă la camera de gardă sau la un serviciu de urgență, nu se așteaptă o programare. Repunerea rotulei se face în mediu medical; nu se trage de ea și nu se încearcă repoziționarea acasă.
- rotula rămâne deplasată, iar genunchiul nu poate fi întins
- genunchiul se umflă rapid, în primele ore după episod
- nu se poate sprijini deloc greutatea pe picior
- genunchiul se blochează la un anumit grad de flexie, ca și cum ceva ar sta între suprafețe
- apar amorțeală, răcire sau paloare la nivelul gambei și al piciorului
Dacă rotula a revenit singură la locul ei și piciorul se sprijină, prezentarea nu este o urgență, dar evaluarea nu se amână: se stabilește dacă s-a desprins un fragment de cartilaj și cât de afectate sunt structurile de pe partea internă a rotulei. Aceeași programare este justificată și după al doilea episod, chiar dacă a fost mai ușor decât primul — repetarea schimbă planul de tratament.
Cum se pune diagnosticul
Diagnosticul se pune clinic. Imagistica răspunde la o întrebare diferită: ce s-a rupt, ce s-a desprins și dacă anatomia favorizează repetarea.
- 01
Istoric și circumstanțele episodului
Se reconstituie momentul: ce gest a produs episodul, dacă rotula a fost văzută deplasată, dacă a revenit singură sau a fost repusă și cât de repede s-a umflat genunchiul.
- dacă este primul episod sau situația se repetă
- vârsta la care a apărut prima dată
- episoade similare la rude apropiate
Un prim episod la vârstă tânără și un istoric familial orientează către o cauză anatomică, nu doar către traumatism. - 02
Examen clinic
Se evaluează tumefacția, punctele dureroase de pe marginea internă a rotulei și modul în care rotula se deplasează în șanț.
- reacția la împingerea rotulei spre exterior, cu genunchiul aproape întins
- aprecierea alunecării laterale a rotulei față de partea sănătoasă
- verificarea aparatului extensor și a stabilității ligamentare a genunchiului
Senzația de teamă la deplasarea rotulei spre exterior este semnul cel mai sugestiv pentru instabilitatea rotuliană. - 03
Investigații imagistice
- Radiografia — arată poziția rotulei și eventualele fragmente osoase; incidența axială evaluează forma șanțului femural
- RMN-ul — arată ruptura ligamentului patelofemural medial, contuzia osoasă caracteristică episodului și fragmentele de cartilaj desprinse
Investigația se alege în funcție de suspiciunea clinică, nu de rutină, și se efectuează într-un serviciu de imagistică, pe baza recomandării. - 04
Măsurători de planificare
Când se pune problema unei intervenții, tomografia computerizată sau un protocol RMN dedicat măsoară alinierea aparatului extensor, poziția tuberozității tibiale și rotația segmentelor.
Se cer numai atunci când rezultatul poate schimba decizia chirurgicală.
Când imagistica arată un defect de cartilaj rămas după episod, discuția continuă în leziunile de cartilaj ale genunchiului
Tratamentul fără operație
După primul episod, tratamentul urmărește două lucruri: să lase structurile de pe partea internă a rotulei să se cicatrizeze și să refacă controlul muscular care ține rotula în șanț.
Imobilizarea în extensie
Genunchiul se ține întins într-o orteză blocată, iar mersul cu sprijin pe picior este permis din primele zile, cu excepția situațiilor în care există o fractură asociată. Perioada durează în jur de șase săptămâni, cu ajustări în funcție de evoluție.
- orteză blocată în extensie, purtată inclusiv la deplasările scurte
- sprijin permis, cu genunchiul întins
- gheață aplicată prin material textil și poziție ridicată, în primele zile
Recuperarea și orteza de stabilizare
După perioada de imobilizare se trece la o orteză cu stabilizare de rotulă, folosită la reluarea activității, împreună cu un program de kinetoterapie construit în etape.
- recâștigarea progresivă a flexiei genunchiului
- întărirea cvadricepsului, cu accent pe porțiunea dinspre interior
- controlul bazinului și al șoldului, care influențează poziția genunchiului în mers
- revenirea la sport pe etape, în funcție de evoluție
Kinetoterapia se desfășoară cu kinetoterapeut, într-un serviciu de recuperare, nu la cabinet. Fizioterapia cu agenți fizici se recomandă, nu se efectuează aici. La cabinet se stabilesc indicația, etapele și momentul reluării activității.
Când se recomandă infiltrația
Infiltrația nu are rol în stabilizarea rotulei. Intră în discuție pentru ceea ce rămâne după episoade: inflamația care persistă și cartilajul deteriorat.
Corticosteroizi
Se iau în calcul când inflamația articulară persistă după episod sau după episoade repetate, în ciuda repausului și a recuperării. Reduc reacția inflamatorie, nu corectează cauza instabilității, și nu se administrează înainte de a exclude o fractură sau o leziune osteocondrală.
Detalii
Acid hialuronic
Se adresează degradării cartilajului de pe fața posterioară a rotulei și de pe șanțul femural, apărută după episoade repetate. Se folosește în context de uzură a cartilajului articular, ca parte a unui plan care include recuperarea, nu ca tratament izolat.
DetaliiAlegerea substanței se face după diagnostic și după imagistică, iar administrarea se face sub ghidaj ecografic. Cantitatea și ritmul se stabilesc la consultație.
Genunchiul a cedat o dată și de atunci nu mai ai încredere în el?
La consultație se stabilește dacă episodul a lăsat o leziune de cartilaj, cât de instabilă este rotula și ce plan de tratament se potrivește situației. Consultații CNAS și private, la Policlinica Titan.
Sau sună la 0764 652 686 Scrie pe WhatsApp
Când se ajunge la operație
Operația intră în discuție în trei situații: când episoadele se repetă în ciuda unei recuperări duse până la capăt, când imagistica arată un fragment osteocondral desprins care trebuie fixat sau îndepărtat și când măsurătorile arată factori anatomici care fac reluxația probabilă la orice reluare a activității.
Intervenția poartă numele de reaxare a aparatului extensor și grupează mai multe gesturi chirurgicale, alese separat sau împreună, în funcție de ce arată evaluarea: reconstrucția ligamentului patelofemural medial, transpoziția tuberozității tibiale și eliberarea structurilor de pe partea externă a rotulei. Ce anume se face concret se stabilește după examinare și după măsurători, nu înainte de ele.
Ce ține de tine
Între episod și controlul următor, câteva lucruri depind direct de tine și influențează riscul de repetare.
Ce ajută
- purtarea ortezei exact cum a fost prescrisă, inclusiv la deplasările scurte prin casă
- gheață aplicată prin material textil, în reprize scurte, în primele zile
- ținerea piciorului ridicat când stai jos, pentru reducerea tumefacției
- contracțiile izometrice de cvadriceps, cu genunchiul întins, dacă au fost indicate
- continuarea programului de kinetoterapie și după ce durerea a trecut
Ce se evită
- încercarea de a repune rotula fără asistență medicală
- renunțarea la orteză mai devreme, pentru că genunchiul „se simte bine”
- mișcările de răsucire cu piciorul fixat pe sol, până la avizul medicului
- reluarea sportului pe criteriul absenței durerii, fără evaluarea stabilității
- genuflexiunile adânci și urcatul intens pe scări în perioada de recuperare
Luxația de rotulă este una dintre cauzele de durere în partea din față a genunchiului, alături de uzura cartilajului rotulian și de artroză. Dacă simptomul principal este durerea, nu instabilitatea, punctul de plecare este ghidul de durere.
Întrebări frecvente
Rotula revine singură la locul ei?
În multe episoade rotula se repoziționează spontan, de obicei când genunchiul este întins. Faptul că a revenit singură nu înseamnă că episodul a fost minor: structurile care o țineau pe loc s-au întins sau s-au rupt, iar suprafața cartilajului poate fi lovită în același timp. Evaluarea rămâne necesară și după o reducere spontană.
Este nevoie de operație după prima luxație de rotulă?
De cele mai multe ori, nu. Primul episod se tratează conservator, cu imobilizare în extensie și apoi recuperare. Operația intră în discuție când imagistica arată un fragment osteocondral desprins, când episoadele se repetă sau când există factori anatomici care fac reluxația probabilă. Decizia se ia individual, după examinare și investigații.
Cât timp se poartă orteza după o luxație de rotulă?
Schema folosită la cabinet prevede mersul cu sprijin în orteză blocată în extensie, timp de aproximativ șase săptămâni, apoi trecerea la o orteză cu stabilizare de rotulă la reluarea activității. Durata exactă se ajustează în funcție de evoluție și de leziunile asociate.
Se poate călca pe picior după o luxație de rotulă?
Da, în orteza blocată în extensie sprijinul este permis, cu excepția situațiilor în care există o fractură asociată. Genunchiul nu se flectează în această perioadă, tocmai pentru ca structurile de pe partea internă a rotulei să se poată cicatriza.
De ce se repetă luxația la aceeași persoană?
Fiindcă în spatele episodului stau adesea particularități anatomice care nu dispar de la sine: un șanț femural prea plat, o rotulă situată prea sus, o aliniere care trage rotula spre exterior sau o laxitate generalizată. La acestea se adaugă slăbirea structurii de pe partea internă a rotulei după primul episod.
Ce investigații sunt necesare după primul episod?
Radiografia de genunchi, cu incidență axială a rotulei, și rezonanța magnetică. RMN-ul arată dacă ligamentul patelofemural medial este rupt și dacă s-a desprins un fragment de cartilaj cu os. Tomografia se adaugă doar atunci când se pune problema unei intervenții, pentru măsurarea alinierii. Toate se efectuează într-un serviciu de imagistică, pe baza recomandării.
Ajută infiltrațiile în instabilitatea rotuliană?
Infiltrația nu redă stabilitatea rotulei și nu înlocuiește recuperarea. Poate fi utilă pentru inflamația articulară care persistă după episod sau pentru degradarea cartilajului de pe fața posterioară a rotulei, după episoade repetate. Se stabilește la consultație, în funcție de ce arată examinarea și imagistica.
