Leziuni de Menisc – Cauze, Simptome, Diagnostic și Tratament

Ce este meniscul?

Leziuni de menisc sunt printre cele mai frecvente diagnostice la nivelul genunchiului și una dintre cauzele frecvente ale durerii de genunchi. Pentru a le înțelege, trebuie să știm ce este meniscul: două piese de fibrocartilaj în formă de semilună (literă „C”), așezate între capătul femurului și platoul tibiei. Deși par mici, au un rol esențial – fără meniscuri, greutatea corpului ar apăsa direct os pe os, iar cartilajul s-ar uza rapid.

La fiecare genunchi există două meniscuri:

• Meniscul intern (medial) – notat frecvent în buletinele RMN „MI” sau „menisc medial”; este mai puțin mobil și, de aceea, cel mai des lezat
• Meniscul extern (lateral) – notat „ME” sau „menisc lateral”; este mai mobil și mai rar afectat

Rolul meniscurilor este de a:

• amortiza șocurile – distribuie greutatea și preiau impactul la fiecare pas
• stabiliza genunchiul – ajută la potrivirea suprafețelor articulare și la echilibrul articulației
• proteja cartilajul articular – reduc frecarea și încetinesc apariția artrozei
• lubrifia articulația – contribuie la distribuția lichidului articular

Fiecare menisc are trei zone: cornul anterior (partea din față), corpul (mijlocul) și cornul posterior (partea din spate). Cel mai frecvent afectat este cornul posterior al meniscului intern – exact zona care apare cel mai des în concluziile RMN.

Un detaliu important pentru vindecare este vascularizația: doar treimea externă a meniscului („zona roșie”) primește sânge și se poate reface, în timp ce partea internă („zona albă”) este slab vascularizată și se vindecă greu. De aceea, o ruptură din zona periferică are șanse mai bune de reparare, iar una din zona centrală necesită adesea îndepărtare parțială.

Leziunile de menisc sunt printre cele mai frecvente afecțiuni ale genunchiului și pot apărea atât la sportivi, cât și la persoanele sedentare.

Cauze frecvente ale leziunilor de menisc

Leziunile de menisc pot apărea brusc sau progresiv. Cele mai frecvente cauze includ:

• mișcări de rotație ale genunchiului
• schimbări bruște de direcție
• genuflexiuni sau ridicări greșite
• traumatisme sportive
• degenerarea meniscului odată cu vârsta
• instabilitatea genunchiului (ex. după leziuni de ligament încrucișat anterior)

📌 Leziunile de menisc sunt frecvente la sportivi, dar apar și la persoanele peste 40 de ani, fără traumatism evident – prin degenerare progresivă.

Simptomele leziunilor de menisc

Simptomele diferă în funcție de tipul și severitatea leziunii:

• durere localizată la nivelul genunchiului, adesea pe partea internă
• durere la mers, alergare sau urcat scări
• umflarea genunchiului
• senzație de blocaj articular
• pocnituri sau „agățare” la mișcare
• limitarea mobilității
• instabilitatea genunchiului

📌 Simptomele se pot accentua în timp dacă leziunea nu este tratată.

Tipuri de leziuni de menisc

Leziunile de menisc se pot clasifica în două moduri: după mecanismul prin care apar (traumatic sau degenerativ) și după forma (geometria) rupturii, așa cum se vede la RMN sau în timpul artroscopiei.

După mecanism

După formă

În funcție de direcția și aspectul rupturii, leziunile de menisc pot fi longitudinale, „în toartă de coș” sau radiale. Imaginea de mai jos rezumă principalele tipuri, comparativ cu un menisc normal:

Leziune longitudinală

Ruptura urmează axul lung al meniscului, paralel cu marginea acestuia. Când se extinde mult, fragmentul se poate deplasa în articulație și poate evolua spre o ruptură „în toartă de coș”. Este frecventă în leziunile traumatice.

Leziune „în toartă de coș” (bucket-handle)

Un fragment de menisc se desprinde parțial și se deplasează spre centrul articulației, ca o toartă de coș. Blochează frecvent genunchiul într-o poziție îndoită și reprezintă o urgență relativă, care necesită de obicei intervenție chirurgicală.

Leziune radială

Ruptura pornește de la marginea internă a meniscului și se extinde transversal spre exterior. Afectează inelul de fibre care dă rezistență meniscului, motiv pentru care poate compromite semnificativ funcția acestuia. Apare atât traumatic, cât și degenerativ.

📌 Rupturile complexe combină mai multe forme sau planuri simultan și implică frecvent și alte structuri (cartilaj, ligamente). Din cauza extinderii și a localizării adesea în zona slab vascularizată, repararea completă nu este întotdeauna posibilă, iar tratamentul presupune de regulă meniscectomie parțială (îndepărtarea porțiunii lezate) prin artroscopie.

Cum se citește buletinul RMN: gradele I, II și III

Cel mai frecvent, pacienții ajung la medic cu un buletin RMN care conține formulări greu de înțeles, de exemplu: „leziune grad III corn posterior menisc intern” sau „hipersemnal grad II cornul posterior al meniscului medial, fără atingerea suprafeței articulare”.

Aceste grade provin din clasificarea Crues (Stoller), care descrie intensitatea semnalului din interiorul meniscului la RMN și, mai important, dacă acest semnal atinge sau nu suprafața articulară a meniscului (sistem de gradare descris pe larg în literatura radiologică, de exemplu pe Radiopaedia):

Distincția esențială, pe care mulți pacienți nu o înțeleg din buletin, este aceasta: gradul I și II descriu modificări din interiorul meniscului (degenerative), în timp ce gradul III înseamnă că leziunea ajunge la suprafață – deci o ruptură. De aceea decizia de tratament diferă atât de mult între grade.

Ce înseamnă „corn posterior”, „corn anterior” și „menisc intern”

• Corn posterior – partea din spate a meniscului; cea mai frecvent afectată, mai ales la meniscul intern
• Corn anterior – partea din față a meniscului
• Corp – porțiunea de mijloc
• Menisc intern (medial, „MI”) – situat pe partea interioară a genunchiului; se leziunează cel mai des
• Menisc extern (lateral, „ME”) – situat pe partea exterioară

📌 Exemplu de „traducere”: dacă în buletin scrie „leziune grad III corn posterior menisc intern (LMI)”, înseamnă că există o ruptură care atinge suprafața articulară, localizată în partea din spate a meniscului de pe partea interioară a genunchiului. Acesta este tipul de leziune care, dacă este simptomatic (durere, blocaj), poate necesita artroscopie. Decizia finală se ia întotdeauna corelând RMN-ul cu examenul clinic – imaginea singură nu decide.

Cum se stabilește diagnosticul?

Diagnosticul începe cu consultația ortopedică și examinarea clinică a genunchiului.

Pentru confirmare, pot fi recomandate:

• RMN-ul genunchiului – investigația de elecție pentru menisc
• Radiografia – pentru excluderea altor afecțiuni
• teste clinice specifice (McMurray, Apley)

Un diagnostic corect, care corelează gradul RMN cu simptomele reale, este esențial pentru stabilirea tratamentului adecvat.

Tratamentul leziunilor de menisc

Tratamentul este adaptat fiecărui pacient și depinde de:

• gradul și tipul leziunii (degenerativă vs. ruptură reală, grad III)
• localizarea acesteia (corn posterior, corp, corn anterior)
• vârsta pacientului
• nivelul de activitate
• prezența simptomelor (durere, blocaj)

Tratament conservator (fără operație)

Recomandat frecvent în leziunile de grad I și II (degenerative, care nu ating suprafața) și în unele rupturi mici, stabile:

• repaus relativ
• fiziokinetoterapie
• gimnastică medicală
• medicație antiinflamatoare (la recomandarea medicului)
• infiltrații articulare, în anumite cazuri – vezi tipurile disponibile: infiltrații articulare (prezentare generală), acid hialuronic, PRP și corticosteroizi

Tratament chirurgical

Recomandat mai ales în leziunile de grad III (rupturi reale) care sunt simptomatice sau instabile:

• recomandat în leziunile simptomatice, instabile sau cu blocaj articular
• artroscopie de genunchi (intervenție minim invazivă)
• repararea (sutura) sau îndepărtarea parțială a meniscului (meniscectomie parțială)

📌 Nu orice grad înseamnă operație. Gradul I și II se tratează aproape întotdeauna conservator. Chiar și o leziune grad III nu impune automat intervenție – decizia depinde de simptome, de vârstă și de examenul clinic, nu doar de ce scrie în buletinul RMN. Tratamentul corect poate preveni deteriorarea cartilajului și apariția artrozei.

Când este necesar consultul ortopedic?

Este recomandat să te programezi la medicul ortoped dacă:

• durerea persistă sau se agravează
• apare blocaj articular
• genunchiul se umflă frecvent
• mobilitatea este limitată
• ai primit un rezultat RMN și vrei să înțelegi ce înseamnă pentru tine

Evaluarea precoce crește șansele unui tratament eficient.

Ce poți face până ajungi la medic?

Până la consult:

• evită activitățile dureroase
• aplică gheață local, 15–20 minute
• menține genunchiul în repaus relativ
• evită automedicația prelungită

📌 Aceste măsuri sunt temporare și nu înlocuiesc consultul de specialitate.

Întrebări frecvente despre leziunile de menisc

Ce înseamnă leziune de menisc grad 1, 2 sau 3?

Gradele descriu, la RMN, intensitatea semnalului din menisc și dacă acesta atinge suprafața articulară. Gradul 1 și 2 sunt modificări degenerative din interiorul meniscului, care de obicei nu reprezintă o ruptură și se tratează conservator. Gradul 3 înseamnă că leziunea atinge suprafața articulară – adică o ruptură reală, care poate necesita tratament chirurgical dacă produce simptome.

Ce înseamnă „leziune corn posterior menisc intern”?

Înseamnă că leziunea este localizată în partea din spate (cornul posterior) a meniscului de pe partea interioară a genunchiului (meniscul intern sau medial). Este cea mai frecventă localizare a leziunilor de menisc. Gravitatea depinde de gradul leziunii și de simptome.

O leziune de menisc grad 3 înseamnă obligatoriu operație?

Nu neapărat. Deși gradul 3 reprezintă o ruptură reală, decizia de operație se ia în funcție de simptome (durere, blocaj articular), de vârstă, de nivelul de activitate și de examenul clinic. Unele leziuni grad 3 pot fi gestionate conservator. Diagnosticul imagistic trebuie întotdeauna corelat cu evaluarea clinică.

O leziune de menisc se poate vindeca fără operație?

Da, leziunile mici sau stabile (în special grad 1 și 2) pot fi tratate conservator prin repaus, fizioterapie și exerciții de recuperare. Totuși, rupturile mai mari sau cele care provoacă blocaj articular pot necesita tratament chirurgical.

Cum îți dai seama dacă ai o ruptură de menisc?

Cele mai frecvente simptome sunt durerea la nivelul genunchiului, umflarea articulației, senzația de blocaj sau dificultatea de a îndoi complet genunchiul. Diagnosticul se stabilește prin examen clinic și, în majoritatea cazurilor, prin RMN.

Cât durează recuperarea după o ruptură de menisc?

Durata recuperării depinde de tipul leziunii și de tratamentul ales. În cazul tratamentului conservator, recuperarea poate dura câteva săptămâni. După artroscopie, majoritatea pacienților revin la activități normale în câteva săptămâni.

Poți face sport după o leziune de menisc?

Da, însă revenirea la activitățile sportive trebuie făcută progresiv și doar după recuperarea completă a genunchiului. Exercițiile de întărire a musculaturii și stabilizarea genunchiului sunt esențiale pentru prevenirea recidivelor.

Ilustrații create cu BioRender.com.

Pentru o imagine completă asupra problemelor genunchiului și a opțiunilor de tratament, poți citi și ghidul complet despre afecțiunile genunchiului. Pentru exercițiile recomandate în reducerea durerii și îmbunătățirea mobilității, vezi gimnastica medicală pentru genunchi.

Programează-te la un consult ortopedic

Ai un rezultat RMN pe care nu îl înțelegi sau dureri persistente de genunchi? Leziunile de menisc necesită evaluare specializată. Un diagnostic corect și un tratament adecvat pot preveni complicațiile pe termen lung.