Condromalacia rotuliană – cauze, simptome, tratament
Condromalacia rotuliană înseamnă degradarea cartilajului de pe fața posterioară a rotulei, acolo unde aceasta alunecă pe femur. Se manifestă prin durere în partea din față a genunchiului, resimțită la coborâtul scărilor și după perioade lungi de stat pe scaun. Apare frecvent la tineri activi și la persoane cu solicitare repetată a genunchiului, iar în buletinele de RMN este numită deseori condropatie patelară.
Ce este condromalacia rotuliană
Rotula alunecă într-un șanț de pe capătul femurului, ghidată de tendonul cvadricepsului. Fața ei posterioară este acoperită cu cel mai gros cartilaj din corp. Condromalacia este înmuierea și fisurarea acestui strat, care face ca alunecarea să nu mai fie netedă.
Articulația dintre rotulă și femur suportă forțe mari, cu mult peste greutatea corpului, la fiecare urcare de scări, la ridicarea de pe scaun și la orice mișcare cu genunchiul îndoit sub încărcare. Cartilajul rotulian preia aceste forțe și le distribuie pe suprafața de contact. Când stratul își pierde netezimea, presiunea se concentrează pe zone mici, iar osul de dedesubt și țesuturile din jur, bogate în terminații nervoase, devin sursa durerii.
Termenul folosit în buletinele de RMN este de obicei condropatie patelară, uneori însoțit de un grad, de la I la IV, care descrie cât de adânc a coborât degradarea în grosimea cartilajului. Gradele mici înseamnă înmuiere și fisuri superficiale; cele mari, un strat subțiat până la osul de dedesubt. Scala este aceeași cu cea folosită pentru leziunile de cartilaj ale genunchiului, unde este descrisă pe larg.
Condromalacia nu se confundă cu durerea anterioară de genunchi în general: multe persoane au aceleași simptome cu cartilajul intact, situație numită sindrom femuropatelar. Diferența se face imagistic și contează mai ales când se discută o intervenție.

Cum se manifestă
Simptomele apar treptat și sunt legate de poziții și de mișcări anume, nu de un moment de traumatism. Cele mai multe au în comun genunchiul îndoit sub încărcare.
Durere în partea din față a genunchiului
Durerea este resimțită în jurul rotulei sau sub ea și este greu de arătat cu degetul; pacienții o descriu cuprinzând rotula cu palma. Se accentuează la efort și se liniștește în repaus, dar revine la reluarea aceluiași tip de activitate.
Durere la coborâtul scărilor
Coborârea doare mai mult decât urcarea, fiindcă rotula este apăsată pe femur în timp ce cvadricepsul frânează greutatea corpului. Aceeași senzație apare la coborâtul unei pante și la ridicarea de pe un scaun jos.
Durere după statul prelungit pe scaun
După o oră la birou, în mașină sau la cinema, cu genunchiul îndoit, durerea apare la primii pași și cedează după câțiva metri. Mulți pacienți își întind piciorul pe sub masă fără să realizeze de ce.
Cracmente și senzație de nesiguranță
La îndoirea și întinderea genunchiului se aud sau se simt cracmente și o senzație de frecare sub rotulă. Uneori articulația se umflă discret după efort, iar genunchiul dă impresia că ar putea ceda pe scări.
De ce apare
Cartilajul rotulian se degradează atunci când presiunea de contact depășește, repetat, ceea ce poate suporta. Cauzele se adună: rareori există una singură.
Suprasolicitare repetată
Alergarea, ciclismul cu șaua joasă, genuflexiunile și munca în genunchi solicită articulația la unghiuri mari. Creșterea bruscă a volumului de antrenament este declanșatorul cel mai frecvent.
Deficit de forță și control muscular
Un cvadriceps slab nu mai controlează rotula la coborâre, iar musculatura fesieră insuficientă lasă coapsa să se rotească spre interior. Rotula ajunge astfel să apese excentric pe femur.
Traiectorie defectuoasă a rotulei
Șanțul femural puțin adânc, rotula așezată prea sus sau unghiul dintre coapsă și gambă mai mare decât obișnuit mută rotula spre exterior și concentrează presiunea pe o singură fațetă.
Traumatism sau episod de luxație
O lovitură directă pe rotulă sau ieșirea ei din șanț deteriorează cartilajul dintr-o singură mișcare. Vezi și articolul despre luxația de rotulă.
Aliniamentul membrului inferior
Genunchiul în valg, rotația crescută a femurului și pronația accentuată a piciorului schimbă direcția în care este trasă rotula. Efectul se cumulează la fiecare pas.
Rigiditatea țesuturilor din jur
Ischiogambierii scurtați, cvadricepsul rigid și lanțul lateral al coapsei tensionat cresc presiunea dintre rotulă și femur și îngreunează alunecarea normală.
Când e nevoie de consult
Durerea anterioară de genunchi este rareori o urgență. Situațiile de mai jos se evaluează însă fără amânare, fiindcă în spatele lor stă altceva decât o suferință a cartilajului.
Situații care cer evaluare imediată
- Genunchiul rămâne blocat, nu se poate întinde complet, iar blocajul nu cedează de la sine
- Rotula iese din locul ei sau a ieșit și a revenit singură
- Genunchiul se umflă masiv în primele ore după un traumatism
- Ridicarea activă a piciorului întins devine imposibilă
- Genunchiul este cald, roșu și dureros, cu febră sau frisoane
Se programează o evaluare atunci când durerea din partea din față a genunchiului persistă peste patru–șase săptămâni, când scările și pantele devin o problemă zilnică, când apar cracmente însoțite de durere sau când genunchiul se umflă repetat după același tip de efort. Dacă nu ești sigur de unde vine durerea, ghidul durerii de genunchi → te ajută să o localizezi.
Cum se pune diagnosticul
Diagnosticul se sprijină în primul rând pe examenul clinic, care localizează durerea și caută cauza mecanică. Imagistica se adaugă atunci când răspunsul clinic nu este suficient.
- 01
Istoric și tipar de durere
Prima parte a consultației urmărește în ce situații apare durerea.
- Ce mișcări o declanșează și cum se comportă la scări și pante
- Cum reacționează genunchiul la statul prelungit cu piciorul îndoit
- Dacă au existat traumatisme, episoade de luxație sau creșteri bruște de efort
Durerea care apare la coborâre și după șezut prelungit orientează către articulația dintre rotulă și femur. - 02
Examen clinic
Se evaluează rotula, musculatura care o controlează și structurile care pot da simptome asemănătoare.
- Durerea la compresia rotulei pe femur și la palparea fațetelor ei
- Traiectoria rotulei la îndoirea și întinderea genunchiului
- Forța cvadricepsului și controlul șoldului la sprijinul pe un picior
- Alinierea membrului, mobilitatea și prezența lichidului în articulație
Se caută și cauzele vecine de durere anterioară: tendinopatia rotuliană, plica sinovială sau o leziune de menisc. - 03
Investigații imagistice
- Radiografia — cu incidență axială a rotulei, la genunchiul îndoit; arată poziția rotulei în șanț, adâncimea șanțului și spațiul articular
- RMN-ul — arată grosimea și continuitatea cartilajului retrorotulian, starea osului de dedesubt și eventualele leziuni asociate
- CT-ul — se rezervă situațiilor în care se măsoară rotația membrului și poziția tuberozității tibiale, înaintea unei decizii chirurgicale
Investigațiile se recomandă în funcție de suspiciunea clinică și se efectuează într-un serviciu de imagistică. Vezi investigațiile în ortopedie → - 04
Concluzia și planul
La controlul care urmează investigațiilor se stabilesc întinderea modificărilor de cartilaj, cauza mecanică din spatele lor și direcția de tratament.
Gradul din buletinul de RMN descrie adâncimea leziunii, nu intensitatea durerii. Un grad mare poate fi bine tolerat, iar unul mic poate doare intens.
Tratamentul fără operație
Tratamentul urmărește scăderea presiunii dintre rotulă și femur și refacerea controlului muscular care ghidează rotula. Măsurile se aplică împreună; luate izolat, fiecare face puțin.
Adaptarea încărcării
Primul pas este scoaterea din program a mișcărilor care reproduc durerea, fără renunțarea la activitatea fizică.
- Se reduc alergarea la vale, săriturile, genuflexiunile adânci și presa cu genunchiul mult îndoit
- Se păstrează înotul, bicicleta cu șaua ridicată și rezistență mică, mersul pe teren plat
- Repausul complet se limitează la episoadele acute: imobilizarea slăbește exact musculatura de care depinde rotula
Kinetoterapie
Este partea cu cel mai mare efect. Programul urmărește forța cvadricepsului și controlul șoldului, care împreună stabilizează traiectoria rotulei.
- Tonifiere progresivă, începută la unghiuri care nu dor
- Lucru pe abductorii și rotatorii externi ai șoldului
- Întinderi pe ischiogambieri, cvadriceps și lanțul lateral al coapsei
- Continuarea exercițiilor acasă, între ședințe
Susținere externă și sprijin plantar
În perioada dureroasă, banda adezivă aplicată pe rotulă sau o orteză cu inel pot ajuta la ghidarea rotulei și la reluarea exercițiilor. Când piciorul are pronație accentuată, un suport plantar corectează direcția în care este trasă rotula. Ambele sunt măsuri de sprijin, nu tratament de sine stătător.
Medicație și măsuri locale
Antiinflamatoarele nesteroidiene se folosesc pe perioade scurte, la indicație, pentru episoadele dureroase, iar aplicarea locală de rece după efort poate reduce disconfortul. Medicația nu influențează cauza mecanică și nu înlocuiește programul de recuperare.
Kinetoterapia se desfășoară cu un kinetoterapeut, într-un serviciu de recuperare, iar procedurile de fizioterapie se recomandă, nu se efectuează la cabinet. La consultație se stabilesc obiectivele programului și momentul reevaluării.
Când se recomandă infiltrația
Infiltrația intră în discuție când durerea împiedică programul de recuperare. Nu reface cartilajul pierdut și nu se folosește ca tratament izolat, ci ca pas care face posibile celelalte măsuri.
Acid hialuronic
Se ia în discuție în contextul degenerării cartilajului articular, când suprafața retrorotuliană și-a pierdut netezimea. Urmărește ameliorarea alunecării și a durerii la încărcare.
Detalii →PRP
Se ia în discuție la pacientul activ, cu modificări limitate de cartilaj și cu restul suprafeței păstrată, ca parte a unui plan care include kinetoterapia și adaptarea activității.
Detalii →Corticosteroizi
Se rezervă episodului inflamator, când articulația este umflată și dureroasă, pentru o perioadă scurtă, ca să permită reluarea exercițiilor. Nu se administrează repetat și nu se adresează cartilajului.
Detalii →Substanța, numărul de administrări și intervalul dintre ele se stabilesc la consultație, după diagnostic și în funcție de evoluție. Administrarea se face sub ghidaj ecografic, pentru ca substanța să ajungă exact în spațiul articular.
Durerea din fața genunchiului revine la fiecare coborâre de scări?
La consultație se stabilesc cauza mecanică a durerii, investigațiile necesare și programul de recuperare potrivit. Consultații CNAS și private, la Policlinica Titan.
Sau sună la 0764 652 686 · Scrie pe WhatsApp →
Când se ajunge la operație
Intervenția este rar necesară. Se pune problema ei când durerea persistă după un program de recuperare condus corect, la un pacient care își păstrează nivelul de activitate, sau când imagistica arată o leziune adâncă, bine delimitată, a cartilajului retrorotulian.
Ce se face depinde de ce întreține problema. Asupra cartilajului se intervine artroscopic: se regularizează marginile instabile, iar la defectele care ajung la os se pot folosi microfracturi, uneori acoperite cu o membrană de colagen care sprijină refacerea suprafeței. Mozaicoplastia nu se folosește pe fața rotulei. Când cauza este traiectoria rotulei, gestul se adresează alinierii aparatului extensor.
Ce ține de tine
Între consultații, cea mai mare parte a rezultatului vine din constanța exercițiilor și din poziționarea genunchiului în activitatea zilnică.
Ce ajută
- Exercițiile pentru cvadriceps și pentru musculatura fesieră, făcute zilnic, nu doar în ziua ședinței de kinetoterapie
- Pauze la fiecare 30–40 de minute de stat pe scaun, cu întinderea piciorului
- Bicicletă cu șaua ridicată și rezistență mică, înot, mers pe teren plat
- Coborârea scărilor cu talpa întreagă pe treaptă și cu sprijin pe balustradă în perioada dureroasă
- Menținerea unei greutăți corporale echilibrate și încălțăminte cu talpă care amortizează
Ce se evită
- Genuflexiunile adânci, statul pe vine și presa cu genunchiul mult îndoit
- Alergarea la vale și săriturile, cât timp durerea apare la efort
- Scaunele joase și șofatul lung fără pauze, care țin genunchiul îndoit
- Antiinflamatoarele luate din proprie inițiativă, perioade lungi
- Oprirea exercițiilor imediat ce durerea dispare — forța câștigată se pierde repede
Durerea din partea din față a genunchiului are mai multe cauze posibile, iar unele se tratează diferit. Evaluarea stabilește care dintre ele explică simptomele.
Întrebări frecvente
Condropatia patelară este același lucru cu condromalacia rotuliană?
Da, cele două denumiri descriu aceeași situație: suferința cartilajului de pe fața posterioară a rotulei. „Condropatie” este termenul general pentru orice suferință a cartilajului, în orice zonă a articulației, iar „patelară” precizează localizarea la rotulă. În buletinele de RMN apare frecvent formularea cu grad, de la I la IV.
Care este diferența față de sindromul femuropatelar?
Sindromul femuropatelar descrie durerea din partea anterioară a genunchiului, indiferent dacă există sau nu o modificare a cartilajului. Condromalacia presupune o degradare a cartilajului retrorotulian, pusă în evidență imagistic sau la artroscopie. Multe persoane cu durere anterioară au cartilajul intact, iar tratamentul inițial este același în ambele situații.
Cartilajul de sub rotulă se reface?
Cartilajul articular nu are vase de sânge proprii, iar capacitatea lui de refacere spontană este limitată. În formele incipiente, simptomele se pot controla prin exerciții și prin adaptarea activității, iar articulația poate rămâne stabilă ani la rând. Tratamentul urmărește reducerea durerii și protejarea cartilajului rămas.
Este nevoie de RMN pentru diagnostic?
Nu de la început. Examenul clinic și radiografia cu incidență axială orientează diagnosticul în majoritatea cazurilor. RMN-ul se recomandă când simptomele persistă după un program de recuperare, când se suspectează o leziune întinsă a cartilajului sau înainte de o decizie chirurgicală. Investigația se efectuează într-un serviciu de imagistică, pe baza recomandării.
Cât durează programul de recuperare?
Programul de tonifiere se întinde de obicei pe câteva luni, cu reevaluare la intervale stabilite la consultație. Primele semne de ameliorare apar mai devreme, dar exercițiile se continuă și după dispariția durerii, fiindcă forța câștigată se pierde repede la întrerupere. Ritmul se adaptează în funcție de evoluție.
Se poate face sport cu condromalacie rotuliană?
Activitatea fizică se menține, cu alegerea formelor care încarcă mai puțin articulația dintre rotulă și femur: înot, bicicletă cu șaua ridicată și rezistență mică, mers pe teren plat. Alergarea la vale, săriturile și genuflexiunile adânci se reduc în perioada dureroasă. Revenirea la sportul obișnuit se face progresiv.
Infiltrația reface cartilajul rotulei?
Nu. Infiltrația poate reduce durerea și inflamația și poate face posibil programul de kinetoterapie, dar nu înlocuiește cartilajul pierdut. Substanța, numărul de administrări și intervalul se stabilesc la consultație, în funcție de diagnostic și de evoluție.
Condromalacia rotuliană duce la artroză?
Degradarea cartilajului retrorotulian poate evolua în timp către artroza articulației dintre rotulă și femur, mai ales când articulația rămâne suprasolicitată sau când traiectoria rotulei este defectuoasă. Evoluția nu este aceeași la toți și depinde de întinderea leziunii, de aliniere și de nivelul de activitate.

Consult și tratez afecțiuni ale aparatului locomotor la Policlinica Titan, București. Intervențiile chirurgicale le efectuez la Spitalul Memorial Băneasa.
Despre mine →Ultima revizuire medicală: