Sindromul de canal Guyon – cauze, simptome, tratament
Nervul ulnar intră în palmă printr-un culoar îngust de la marginea internă a pumnului, canalul Guyon. Când spațiul dinăuntru se strâmtează, apar amorțeală în degetul mic și în jumătatea inelarului, uneori slăbiciune la prindere. Tabloul seamănă cu cel al compresiei nervului ulnar la cot, dar locul este altul, iar de asta depinde tratamentul. Evaluarea stabilește nivelul la care nervul este prins și dacă în canal există o cauză care se poate îndepărta.
Ce este sindromul de canal Guyon
Canalul Guyon este un culoar de câțiva centimetri, aflat la marginea internă a pumnului, prin care nervul ulnar și artera ulnară trec spre palmă.
Pereții canalului sunt formați de două oase mici ale carpului, pisiformul și cârligul osului hamat, iar acoperișul de o bandă fibroasă, ligamentul palmar carpian. Spațiul este mic și fix, așa că orice structură care ocupă loc în interiorul lui apasă direct pe nerv. Compresia nervului ulnar la acest nivel poartă numele de sindrom de canal Guyon și se mai numește sindrom de tunel ulnar distal sau, pe scurt, compresia nervului ulnar la nivelul pumnului.
Nervul ulnar se împarte în canal într-o ramură senzitivă, pentru degetul mic și jumătatea internă a inelarului, și una motorie, pentru mușchii mici ai mâinii. În funcție de locul exact al compresiei, tabloul poate fi doar de amorțeală, doar de slăbiciune sau amestecat. Ramura care asigură sensibilitatea dosului mâinii se desprinde din nerv deasupra pumnului și nu trece prin canal, motiv pentru care dosul mâinii rămâne de obicei normal. Detaliul acesta separă compresia de la pumn de cea de la cot.
La început simptomele sunt intermitente și legate de sprijin sau de o anumită poziție a mâinii. Când compresia se menține, amorțeala devine constantă, iar forța de prindere scade treptat.
Cum se manifestă
Simptomele urmează teritoriul nervului ulnar în palmă și apar de obicei după activități în care podul palmei stă sprijinit sau apăsat timp îndelungat.
Amorțeală în degetul mic și în jumătatea inelarului
Senzația de furnicătură sau de deget adormit se limitează la marginea internă a palmei. Dosul mâinii rămâne, de regulă, cu sensibilitate normală. Simptomul apare des dimineața sau după o perioadă lungă de sprijin pe pumn.
Disconfort la marginea internă a pumnului
O jenă surdă sau o durere locală, resimțită în podul palmei, imediat sub degetul mic. Se accentuează la apăsarea zonei și după activități cu unelte, ghidon sau cârje.
Slăbiciune la prindere și scăparea obiectelor
Prinderea fermă devine nesigură, iar gesturile fine cer mai mult efort: răsucirea unei chei, închiderea unui nasture, ținerea unui pahar. Depărtarea și apropierea degetelor se fac mai greu decât înainte.
Modificări vizibile ale mâinii
În formele care durează de mult timp, mușchii dintre police și index se subțiază, iar degetul mic tinde să stea ușor depărtat de restul. Sunt semne de compresie prelungită și cer evaluare fără amânare.
De ce apare
Nervul poate fi apăsat de ceva care crește în interiorul canalului sau de o presiune care vine din afară, repetat, în același punct.
Chist sinovial
O formațiune cu conținut gelatinos, pornită dintr-o articulație a carpului, care se dezvoltă în canal și ocupă spațiul nervului. Este cauza structurală întâlnită cel mai des.
Sprijin repetat pe podul palmei
Ciclismul pe distanțe lungi, lucrul cu unelte vibratorii, folosirea îndelungată a cârjelor sau apăsarea marginii palmei pe birou apasă canalul din exterior, zi după zi.
Traumatismul pumnului
Căderea pe palmă sau lovitura directă pot fractura cârligul osului hamat, un os mic din peretele canalului. Fractura trece adesea neobservată și se manifestă mai târziu prin simptome de nerv.
Variante anatomice
Un mușchi accesor prezent din naștere sau un ligament mai gros îngustează canalul fără o cauză exterioară. Simptomele apar atunci la un efort obișnuit, aparent nemeritat.
Afectarea arterei ulnare
Artera trece prin același canal, alături de nerv. Lezarea sau înfundarea ei după traumatisme repetate pe podul palmei apasă nervul și adaugă semne de circulație la nivelul degetelor.
Teren general
Diabetul, tulburările tiroidiene și bolile inflamatorii articulare fac nervul mai sensibil la compresie. Simptomele apar mai devreme și cedează mai greu decât la o persoană fără aceste afecțiuni.
Când e nevoie de consult
O amorțeală trecătoare după o zi de bicicletă nu cere prezentare imediată. Situațiile de mai jos, în schimb, nu se amână.
Situații care cer evaluare imediată
- Mână sau degete reci, palide ori vineții, însoțite de durere la marginea internă a pumnului — poate fi vorba de artera care trece prin canal.
- Pierdere rapidă a forței de prindere sau topirea vizibilă a mușchilor dintre police și index.
- Simptome apărute imediat după o cădere pe palmă sau o lovitură directă în podul palmei, cu durere care nu cedează.
Se programează o evaluare atunci când amorțeala din degetul mic ține de câteva săptămâni, când revine după fiecare tură de bicicletă sau după fiecare zi de lucru cu mâinile, când gesturile fine devin tot mai greu de făcut sau când simptomele apar și noaptea. Evaluarea timpurie are rostul de a stabili nivelul compresiei înainte de apariția deficitului de forță.
Cum se pune diagnosticul
Examenul clinic stabilește teritoriul afectat și orientează nivelul compresiei, iar investigațiile îl confirmă și caută cauza din interiorul canalului.
- 01
Istoric și simptome
Se stabilesc momentul apariției, degetele implicate și activitățile care declanșează simptomele.
- Sporturi și ocupații cu sprijin pe podul palmei sau cu unelte vibratorii.
- Traumatisme ale pumnului, chiar vechi și aparent minore.
- Afecțiuni generale cunoscute, precum diabetul sau bolile tiroidiene.
Momentul din zi în care apare amorțeala și poziția mâinii în care cedează sunt informații care orientează diagnosticul. - 02
Examen clinic
Se cartografiază zona de amorțeală, se testează forța mușchilor mici ai mâinii și se verifică circulația la nivelul degetelor.
- Sensibilitatea palmei față de cea a dosului mâinii, pentru separarea nivelului de la pumn de cel de la cot.
- Percuția pe traiectul nervului la pumn, care poate reproduce furnicăturile.
- Testarea depărtării degetelor și a prinderii între police și index.
Când există suspiciunea de afectare a arterei, se evaluează și circulația mâinii înainte de orice altă etapă. - 03
Investigații
Se recomandă și se efectuează într-un serviciu de imagistică sau de explorări funcționale, în funcție de suspiciunea clinică.
- Electromiografia cu studiul conducerii nervoase — arată la ce nivel este încetinită conducerea și separă compresia de la pumn de cea de la cot.
- Radiografia — cu incidența potrivită, arată o fractură a cârligului osului hamat.
- Ecografia sau RMN-ul — caută un chist ori altă formațiune în interiorul canalului.
Investigația se alege în funcție de suspiciunea clinică, nu de rutină. Investigațiile în ortopedie - 04
Diferențierea de alte cauze
Aceleași degete pot amorți și din alte motive, iar tratamentul diferă de la unul la altul.
- Compresia aceluiași nerv la cot, unde amorțește și dosul mâinii — sindromul de tunel cubital
- Compresia nervului median la pumn, care prinde policele, arătătorul și mijlociul — sindromul de tunel carpian
- Suferința rădăcinilor nervoase la nivelul gâtului, cu iradiere pe tot membrul.
Cele două compresii pot coexista la aceeași mână, iar în acest caz ordinea tratamentului se stabilește în funcție de tabloul dominant.
Tratamentul fără operație
Când în canal nu se găsește o cauză structurală, primul pas urmărește scăderea presiunii asupra nervului și protejarea lui în activitatea de zi cu zi.
Îndepărtarea presiunii din exterior
Măsura cu cel mai mare efect este schimbarea a ceea ce apasă pe podul palmei. Se caută gestul repetat care provoacă simptomele și se modifică.
- Mănuși cu pernă și schimbarea poziției mâinilor pe ghidon, la ciclism.
- Mânere mai groase și pauze la lucrul cu unelte vibratorii.
- Suport pentru încheietură la birou, astfel încât marginea palmei să nu apese pe muchie.
- Reglarea sprijinului pe cârje, când sunt folosite pe termen lung.
Orteză, medicație și kinetoterapie
O orteză care ține pumnul în poziție neutră, purtată mai ales noaptea, reduce presiunea din canal în orele în care mâna se așază spontan în flexie. Antiinflamatoarele se folosesc pe termen scurt, la recomandarea medicului, pentru episoadele dureroase.
- Exerciții de alunecare a nervului, învățate cu kinetoterapeutul.
- Controlul afecțiunilor generale care întrețin suferința nervului.
Kinetoterapia se desfășoară cu kinetoterapeut, într-un serviciu de recuperare, nu la cabinet. Procedurile de fizioterapie se recomandă și se efectuează tot acolo. Evoluția se urmărește la control, iar planul se ajustează în funcție de răspuns.
Când se recomandă infiltrația
La acest nivel infiltrația are un rol limitat și bine delimitat. Se ia în discuție doar în formele fără cauză structurală în canal și fără pierdere de forță.
Când în canal există un chist, o fractură a cârligului osului hamat sau o problemă a arterei, infiltrația nu are ce corecta, fiindcă presiunea vine dintr-o cauză care ocupă spațiu. La fel, pierderea de forță sau topirea musculară schimbă discuția, iar indicația se stabilește la consultație. Administrarea se face sub ghidaj ecografic, din cauza vecinătății nervului și a arterei.
Amorțeala din degetul mic revine după fiecare zi de lucru cu mâinile?
La consultație se stabilesc nivelul compresiei, investigațiile necesare și pașii următori. Consultații CNAS și private, la Policlinica Titan.
Sau sună la 0764 652 686 Scrie pe WhatsApp
Când se ajunge la operație
Discuția despre intervenție se deschide în trei situații. Prima este cauza structurală identificată în canal: un chist, o fractură a cârligului osului hamat sau o suferință a arterei ulnare, adică ceva care ocupă spațiu și nu se retrage de la sine. A doua este deficitul motor, cu scăderea forței de prindere sau cu topirea mușchilor mâinii, unde amânarea lasă urme asupra nervului. A treia este persistența amorțelii după un tratament conservator corect condus, când electromiografia confirmă compresia la nivelul pumnului.
Intervenția constă în eliberarea canalului, prin secționarea benzii fibroase care îl acoperă, și în îndepărtarea cauzei atunci când există una. O efectuez la Spitalul Memorial Băneasa. Indicația și momentul se stabilesc la consultație, în funcție de tabloul clinic și de rezultatele investigațiilor.
Ce ține de tine
Între controale, cea mai mare parte a presiunii de pe nerv se poate reduce prin schimbări simple de gest și de sprijin.
Ce ajută
- Schimbarea prizei și a poziției mâinilor la fiecare douăzeci-treizeci de minute de activitate.
- Mânere groase și moi la unelte, la ghidon și la bagaje.
- Purtarea ortezei de pumn în orele de somn, dacă a fost recomandată.
- Notarea momentelor în care apare amorțeala, ca reperele să fie clare la control.
- Urmărirea forței: dacă obiectele scapă mai des decât acum o lună, se anunță la consultație.
Ce se evită
- Sprijinul îndelungat al podului palmei pe muchia biroului sau pe ghidon.
- Lucrul continuu cu unelte vibratorii, fără pauze.
- Dormitul cu pumnul îndoit sub pernă sau sub obraz.
- Amânarea evaluării atunci când forța scade sau mușchii mâinii se subțiază.
Dacă simptomele nu se potrivesc cu descrierea de aici, ghidul pe zone de durere ajută la orientare, iar pagina articulației adună celelalte afecțiuni ale mâinii.
Întrebări frecvente
Cum se deosebește amorțeala de la pumn de cea care vine de la cot?
Ambele prind degetul mic și jumătatea inelarului, însă compresia de la cot afectează în plus sensibilitatea dosului mâinii, fiindcă ramura respectivă se desprinde din nerv deasupra pumnului. Diferența se confirmă prin studiul conducerii nervoase.
De ce nu amorțește și dosul mâinii?
Ramura care duce sensibilitatea spre dosul mâinii părăsește nervul ulnar înainte de intrarea în canal, deci nu trece prin zona comprimată. Sensibilitatea normală a dosului mâinii este un argument în favoarea compresiei la nivelul pumnului.
Poate ciclismul să provoace sindromul de canal Guyon?
Da. Sprijinul prelungit al podului palmei pe ghidon apasă direct canalul, iar simptomele apar de obicei după ture lungi. Schimbarea poziției mâinilor, mănușile cu pernă și reglarea ghidonului reduc presiunea în zona respectivă.
Sindromul de canal Guyon trece de la sine?
Formele legate strict de o presiune din exterior se pot ameliora după înlăturarea cauzei. Când în canal există un chist, o fractură sau o problemă a arterei, simptomele nu cedează prin repaus, iar evaluarea stabilește pașii următori.
Este obligatorie electromiografia?
Nu în toate cazurile, dar este investigația care arată cel mai clar la ce nivel este prins nervul. Se recomandă mai ales când tabloul clinic este amestecat, când simptomele sunt bilaterale sau când se discută despre operație.
Se poate asocia cu sindromul de tunel carpian?
Da, cele două compresii pot exista la aceeași mână, iar atunci amorțeala cuprinde mai multe degete. Examenul clinic și studiul conducerii nervoase separă contribuția fiecăruia, iar ordinea tratamentului se stabilește după tabloul dominant.
Infiltrația rezolvă problema?
Are un rol limitat. Poate reduce inflamația din jurul nervului în formele fără cauză structurală și fără pierdere de forță, ca parte dintr-un plan care include descărcarea zonei. Când în canal există ceva care ocupă spațiu, infiltrația nu schimbă cauza.
Ce se întâmplă dacă amân evaluarea?
Compresia menținută timp îndelungat afectează progresiv fibrele nervului, iar forța mâinii scade. Amorțeala instalată de mult timp și mușchii subțiați se refac mai greu decât un tablou recent, indiferent de tratamentul ales.
