Dr. Gabriel Abrudan – Medic ortoped · Policlinica Titan · Bd. Nicolae Grigorescu 41, Etaj 5, Sector 3
Programează o consultație
Ghid de durere

Durere de șold – cauze, semne de alarmă și când mergi la medic

Șoldul preia greutatea corpului la fiecare pas, iar când doare, primul lucru care se schimbă este mersul — de multe ori înainte ca durerea să devină supărătoare. Pagina aceasta pornește de la ce simți: unde doare, la ce gest, la ce distanță de mers — și arată ce structuri se află în zona respectivă și ce se evaluează la consultație.

Femeie care își duce mâna la șold, cu zona dureroasă marcată în roșu

Unde te doare

La șold, localizarea durerii separă de la început problemele din articulația propriu-zisă de cele din structurile din jur sau din coloana lombară. Citește cardul care se apropie cel mai mult de ce simți.

Durere în zona inghinală

  • Se agravează la mers, urcatul scărilor, ridicarea din scaun și la răsucirea piciorului spre interior
  • În zonă se află articulația propriu-zisă — capul femural, acetabulul, cartilajul și labrumul acetabular
  • La consult se caută amplitudinea rotației interne și durerea provocată de flexia cu rotație internă a coapsei

Durere pe partea laterală a șoldului

  • Se agravează la culcatul pe partea afectată, urcatul scărilor și mersul prelungit
  • În zonă se află marele trohanter, bursa de deasupra lui și tendoanele mușchilor fesieri
  • La consult se caută sensibilitatea la palparea trohanterului și forța abductorilor, testată în sprijin pe un singur picior

Durere în fesă

  • Se agravează la statul prelungit pe scaun, aplecarea înainte și, uneori, la tuse sau strănut
  • În zonă se află articulația sacroiliacă, mușchii fesieri profunzi și traseul nervilor care coboară din coloana lombară
  • La consult se caută mobilitatea coloanei lombare și testele care separă originea lombară de cea articulară

Durere resimțită în genunchi, care vine din șold

  • Se agravează la aceleași gesturi ca durerea inghinală: mers, scări, ridicarea din scaun
  • Ce se întâmplă — șoldul și genunchiul au o inervație comună, iar durerea din articulația șoldului se proiectează pe fața anterioară a coapsei, până deasupra genunchiului
  • La consult se caută ambele articulații: un genunchi normal la examinare, alături de o rotație internă de șold dureroasă, mută atenția pe șold

Harta orientează, nu stabilește diagnosticul. Șoldul este o articulație profundă, iar durerea lui se resimte des la distanță de locul leziunii — în coapsă, în genunchi sau, invers, în fesă, unde cauza poate fi de fapt lombară. Diagnosticul se stabilește prin examen clinic și, când este cazul, investigații imagistice.

Tipare de durere — ce sugerează momentul și gestul

Dincolo de localizare, contează cum se comportă durerea: când apare, ce gest o declanșează și cât de mult a scăzut ce puteai face fără să te doară.

Rigiditate la primii pași

După o perioadă de repaus sau dimineața, primii pași sunt rigizi și dureroși, iar mersul se ameliorează pe parcurs. Este unul dintre cele mai frecvente tipare din patologia articulară a șoldului și merită menționat la consultație.

Distanța de mers se scurtează

Durerea apare după o distanță din ce în ce mai mică, iar drumurile obișnuite devin obositoare. Este cel mai util reper de urmărit în timp, mai ales pentru a compara situația la câteva luni distanță.

Durere noaptea, pe o parte

Durerea apare culcat pe partea afectată și întrerupe somnul, uneori obligând la schimbarea poziției de dormit. La șold, acest tipar orientează în primul rând către structurile de pe fața laterală, din jurul marelui trohanter.

Gesturi devenite dificile

Încălțatul șosetelor, tăiatul unghiilor de la picioare sau urcatul în mașină devin greu de făcut. Aceste gesturi cer flexie și rotație, adică exact mișcările pierdute primele când articulația este afectată.

Clacment sau senzație de agățare

Un zgomot, o senzație de agățare sau de blocare scurtă, apărute la anumite poziții ale coapsei, mai ales în flexie cu rotație. Tiparul apare tipic la adultul tânăr activ și orientează către structurile din interiorul articulației.

Durere care coboară sub genunchi

Durerea care pleacă din fesă și coboară pe spatele coapsei, sub genunchi, mai ales însoțită de amorțeli sau furnicături, are frecvent originea în coloana lombară, nu în șold. Distincția se face la examenul clinic.

Semne de alarmă

Nu orice durere de șold necesită prezentare imediată. Există însă situații în care amânarea evaluării poate agrava leziunea.

Prezentare de urgență

Situații care cer evaluare imediată

  • imposibilitatea de a te sprijini pe picior după o cădere sau un traumatism
  • membrul inferior vizibil scurtat și rotat spre exterior după o cădere
  • durere bruscă și intensă în șold, fără traumatism, la un pacient aflat sub corticoterapie prelungită
  • durere intensă însoțită de febră sau de roșeață locală
  • amorțeală, furnicături sau pierderea forței în membrul inferior după traumatism
  • deformare bruscă a membrului la o persoană cu proteză de șold
Consultație programată

Situații care cer o programare

  • durerea inghinală persistă mai mult de 2–3 săptămâni fără ameliorare
  • distanța pe care poți merge fără durere s-a scurtat treptat
  • șchiopătat sau mers care s-a modificat vizibil
  • dificultate la încălțatul șosetelor, la tăiatul unghiilor sau la urcatul în mașină
  • durere laterală care apare noaptea, când te culci pe partea afectată
  • redoare și limitarea progresivă a mișcării, fără traumatism anterior

Ce se întâmplă la consultație

Mulți pacienți vin fără să știe la ce să se aștepte. Consultația pentru durerea de șold urmează, în linii mari, aceleași patru etape.

  1. 01

    Ce se discută

    Prima parte a consultației este o discuție despre:

    • localizarea durerii — inghinală, laterală, fesieră — și traseul pe care iradiază
    • modul de apariție — brusc, după un traumatism, sau progresiv, în luni de zile
    • distanța de mers după care apare durerea și dacă mersul s-a modificat
    • gesturile devenite dificile: încălțatul șosetelor, tăiatul unghiilor, urcatul în mașină
    • durerea nocturnă și poziția în care apare
    • factorii de risc: corticoterapie prelungită, traumatisme vechi ale șoldului, probleme de șold din copilărie
    Investigațiile anterioare aduse la consultație — radiografii, RMN, scrisori medicale — scurtează evaluarea.
  2. 02

    Examenul clinic

    Se evaluează sistematic:

    • mersul, sprijinul pe un singur picior și semnul Trendelenburg
    • amplitudinea de mișcare pasivă — flexie, extensie, abducție, rotație internă și externă
    • testul de conflict, prin flexie, adducție și rotație internă a coapsei
    • testul FABER, cu coapsa în flexie, abducție și rotație externă
    • palparea marelui trohanter și testarea forței abductorilor
    • măsurarea lungimii membrelor inferioare
    • examinarea coloanei lombare și a genunchiului, pentru a separa durerea iradiată de cea articulară
    Limitarea dureroasă a rotației interne este unul dintre cele mai constante semne precoce în patologia articulară a șoldului.
  3. 03

    Investigațiile — selectiv, nu de rutină

    • Radiografia de bazin — investigația de primă intenție: spațiul articular, osteofitele, scleroza subcondrală și morfologia colului femural
    • RMN-ul — necroza avasculară în stadiu precoce, labrumul, edemul osos și fracturile care nu se văd pe radiografie
    • Computer tomografia — detaliul osos, util în planificarea unei intervenții
    • Ecografia musculoscheletală — structurile de pe fața laterală, tendoanele fesierilor și colecțiile lichidiene; se efectuează într-un serviciu de imagistică, pe baza recomandării
    O radiografie normală nu exclude o leziune a șoldului. Investigația se alege în funcție de suspiciunea clinică.
  4. 04

    Diagnosticul de lucru și planul

    La final se discută ce structură pare afectată și ce opțiuni există în situația concretă — kinetoterapie orientată pe abductori, infiltrație ecoghidată intraarticulară sau peritrohanteriană, ori indicație chirurgicală — și ce presupune fiecare ca durată și recuperare. La șold, forța abductorilor este partea care se vede direct în mers, indiferent de calea aleasă.

Vrei să știi exact cum decurge o consultație? Pagina dedicată descrie durata, ce este util să aduci cu tine și cum se desfășoară vizita, pas cu pas.

Cum decurge consultația ortopedică

Te doare șoldul la mers sau la încălțat?

Se stabilește ce structură este afectată și ce opțiuni de tratament există. CNAS și privat, la Policlinica Titan.

Sau sună la 0764 652 686 Scrie pe WhatsApp

Întrebări frecvente despre durerea de șold

Ce cauzează durerea de șold?

Cauzele sunt variate: uzura cartilajului articular, contactul anormal dintre colul femural și marginea acetabulului, leziunile labrumului, afectarea structurilor de pe fața laterală a șoldului, întreruperea vascularizației capului femural sau o fractură. Localizarea durerii oferă primul indiciu, iar tiparul — momentul apariției, gestul care o declanșează, distanța de mers — îl completează. Diagnosticul precis cere examen clinic și, de regulă, o radiografie de bazin.

Ce înseamnă durerea în zona inghinală?

Durerea resimțită în pliul inghinal vine, de cele mai multe ori, din articulația propriu-zisă a șoldului: cartilajul, labrumul sau osul de sub cartilaj. Se accentuează tipic la mers, la urcatul scărilor, la ridicarea din scaun și la răsucirea piciorului spre interior. La examenul clinic, semnul cel mai constant este limitarea dureroasă a rotației interne. Radiografia de bazin este investigația care se face prima.

De ce mă doare șoldul pe partea laterală, mai ales noaptea?

Pe fața laterală a șoldului se află marele trohanter, bursa de deasupra lui și tendoanele mușchilor fesieri. Durerea de acolo apare tipic la culcatul pe partea afectată, la urcatul scărilor și după mers prelungit. Este frecvent confundată cu artroza de șold, dar mecanismul și tratamentul sunt diferite: aici contează în primul rând refacerea forței abductorilor, iar infiltrația se face în afara articulației.

Durerea în fesă vine de la șold sau de la coloană?

Poate veni din ambele, iar diferențierea se face la examenul clinic. Durerea fesieră care coboară pe spatele coapsei, sub genunchi, mai ales însoțită de amorțeli sau furnicături, are frecvent originea în coloana lombară. Durerea din articulația șoldului se simte mai degrabă în zona inghinală și în fața coapsei, iar mișcările pasive ale șoldului o reproduc. De aceea, la consultația pentru durere de șold se examinează și coloana lombară.

Poate durerea de șold să se simtă în genunchi?

Da, și este una dintre cele mai frecvente confuzii din ortopedie. Șoldul și genunchiul au o inervație comună, iar durerea din articulația șoldului se proiectează pe fața anterioară a coapsei, până deasupra genunchiului. Unii pacienți se prezintă convinși că problema este la genunchi, cu radiografii de genunchi normale. Un genunchi fără semne clinice, alături de o rotație internă de șold dureroasă, mută atenția pe șold.

Durerea de șold dispare singură?

Depinde de cauză. Durerea apărută după o suprasolicitare poate ceda în câteva zile cu repaus relativ. Durerea care persistă peste două-trei săptămâni, care scurtează progresiv distanța de mers sau care se însoțește de limitarea mișcării merită evaluare ortopedică. Există și situații în care momentul evaluării schimbă opțiunile disponibile — necroza avasculară, de exemplu, se vede pe RMN înainte să apară modificări pe radiografie.

Durerea de șold la mers înseamnă neapărat artroză?

Nu. Artroza șoldului este cea mai frecventă cauză după o anumită vârstă, dar aceleași simptome pot apărea prin conflict femuroacetabular la adultul tânăr, prin leziune de labrum, prin necroză avasculară sau prin afectarea structurilor de pe fața laterală. Vârsta, modul de apariție și aspectul radiografic sunt cele care fac diferența — nu intensitatea durerii.

Ce investigații sunt necesare pentru durerea de șold?

Radiografia de bazin este investigația de primă intenție și, în multe situații, singura necesară. RMN-ul se recomandă când se suspectează necroza avasculară în stadiu precoce, o leziune de labrum sau o fractură care nu se vede pe radiografie. Computer tomografia aduce detaliul osos, util înaintea unei intervenții. Ecografia musculoscheletală evaluează structurile de pe fața laterală și se efectuează într-un serviciu de imagistică, pe baza recomandării.

Infiltrațiile ajută la durerea de șold?

În indicațiile potrivite, da. La șold, infiltrația se poate face intraarticular sau peritrohanterian, în funcție de structura afectată, cu corticosteroid, acid hialuronic sau plasmă îmbogățită cu trombocite. Articulația fiind profundă și acoperită de un strat muscular gros, procedura se efectuează sub ghidaj ecografic. Infiltrația nu înlocuiește kinetoterapia: rolul ei este să deschidă fereastra în care exercițiul devine posibil.

Când este necesară operația la șold?

Intervenția se discută când tratamentul conservator nu mai controlează simptomele sau când leziunea structurală o impune de la început. În artroza avansată și în necroza cu prăbușirea capului femural, opțiunea este proteza totală de șold; în necroza descoperită într-un stadiu precoce se poate discuta forajul de decompresiune, care păstrează articulația. Fractura de col femural se rezolvă chirurgical de urgență, prin osteosinteză sau protezare, în funcție de tipul fracturii și de vârstă. Conflictul femuroacetabular și leziunile de labrum se tratează artroscopic — este o intervenție pe care nu o efectuez, așa că, dacă indicația se confirmă la evaluare, te îndrum către un serviciu care o realizează.